marți, 30 august 2011

hopa sus



Prea incalcit, prea complicat, prea lipsit de coerenta. Un amalgam de stari prea prea si extrem de foarte care in final au o utilitate zero. Lipsa de coerenta dauneaza grav realitatii. Ma retrag impacata si cu sufletul usor spre ceea ce numesc eu "lumea mea". Imi iau o vacanta de la toate discutiile redundnte, bataile din ciclul cine are egoul mai mare sau cine e mai trist sau deprimat astazi.

Nu multumesc. Aleg sa nu mai am timp de chestii din astea. Aleg sa va privesc pe toti din lumea mea. Soarele rasare dinauntru in spre afara. Nu am timp sa ma mai iau a harta cu diverse de parca as fi o tzatza in fata cortului. In mine sunt sadite grauntele tuturor senzatiilor, starilor si personalitatilor posibile. Combinari de infinit luate de cate infinit. Laaaa revedereeeeee! Astazi stau ferm sprijinita pe toate picioarele din dotare. Astazi imi amintesc foarte clar cine sunt. E liniste si frumos in mine acasa. Calc in continuare pe aceeasi iarba presarata pe alocuri cu cioturi si cioburi dar aleg ca ele sa nu ma taie. Nu am timp sa imi zdrelesc picioarele. Nu am timp sa imi omor visele. Nu am timp sa imi tin in lesa eul.

Mai cade o bucata din tencuiala mastii. Am cam cazut cu totii cu fetele in trusa de farduri. Drrrrrrrepti! Este 5 dimineata! Alinierea! Cu mic cu mare, piticii de pe creier, ingerasii de pe umar si zanele zburatoare ies de pe unde s-au ascuns si sunt recunoscute, fiecare dupa numele si utilizarea lor corespunzatoare. Si asa, pornim cu tot alaiul de zurgalai si clopotei in spre....in spre unde om ajunge pana la urma cu totii si cu tontii.

E colorat sa fii nebun. Cu siguranta nu esti niciodata singur. O nebunie nu vine cu mana goala. Nebunia frumoasa are decenta de a aduce cu ea alti nebuni frumosi cu care sa poti chicoti zglobiu in drumul spre oriunde.

Si mai cade o bucata din tencuiala. Abia astept sa ma uit in oglinda din ochii tai.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu