Nu mai inteleg nimic. Nimic din nimic. Am ajuns in punctul in care nici macar nu imi mai doresc nimic. Flamanda de informatii si raspunsuri, imi dau seama ca nici pe alea nu le cautam unde trebuie. Cateva perle pescuite in gunoi. Nu mai imi doresc sa inteleg.
Eliberata de nevoia asta pot fi libera in sfarsit. Cel putin asta vizualizez. In acelasi timp, ruptura de logicul intelegerii arde si ustura. Cine mai sunt daca nu inteleg cine sunt? Sisteme spiritual si psihologice de cacat. Bune doar sa iti inoade creierii si sa te cimenteze in credinte inutile si iluzorii. Geamanul care trebuia sa fiu plange intr-un colt si se da cu capul de pereti.
Inca o data ma simt catapultata intr-o tara in care nu vorbesc limba nativa dar trebuie sa urmez un curs avansat de filozofie. Limbaj stupid si inutil. Cunostinte incomplete si false. Care e capacitatea ta de a sterge cu buretele tot ce cunosti? Cunostintele sunt intr-adevar temporare si orice atasament de ceea ce cunosti este intr-adevar un blocaj in proiect.
Cine suntem? Clar nu suntem suma cunostintelor noastre. Ce cunostinte? Ale cui? Cele predate in scoala? Cele povestite de prieteni? Cele experimentate poate. dar traducerea cine a facut-o? Orice experienta e mulata imediat pe un sistem de cunostinte si pareri formate tot in baza unui sistem implementat de cineva. Da la o parte sistemul. Ce ramane? Cine mai esti atunci? Toate experientele tale suspendate in vid.
Cine e Lavinia? Cine sunt cand nu sunt Lavinia? Doar sunt... Nu e o stare familiara mie. Sunt co-creator. Ce co-creez? Cata lipsa de prezenta....cata lipsa de coerenta...cata amnezie si coma.... Cine sunt? Se zice ca nu ai fi capabil sa formulezi o intrebare daca nu ai cunoaste deja raspunsul ei. Astept cuminte sa imi revelez cine sunt cand nu sunt Lavinia.
Programe....programe....programe....cuvinte care genereaza. Generez programe cu fiecare respiratie, desavarsite in fiecare cuvant. Dumnezeule mare cate cuvinte fara noima rostesc. Conditionari pe post de lesa provenite din vinovatii atat de subtile incat nici daca m-ai arunca cu totul in mijlocul lor nu as reusi sa le vad.
Crezi ca ai rezolvat egoul? Crezi ca ai invins fica si gelozia si frustrarea? Hahahahah! Mai gandeste-te putin. Deschide ochiul si uita-te in tine. Orice rezolvare reala si de proportii degajeaza o cantitate atat de mare de energie incat va fi vazuta la o distanta de cateva galaxii. Orice cade sub intensitatea asta e un fals pictat cu acuarele de 2 bani si 3 parale. Iluzoriu. Minciuna e a egoului speriat de a pierde controlul asupra unei matrici de programe atent construite. Accepta-ti bocancul in plex si abandoneaza tot ce credeai pana acum. Abandon... Cand am sa reusesc sa abandonez tot nu ma va mai opri nimic. Lumea va fi intr-adevar toata a mea pentru ca voi fi abandonat-o si pe ea. Dihotomia logic-abstract. Fiinta logica uitandu-se pe fereastra la o lume abstracta. Zguduie-mi universul. Omoara-mi logica. Imi revendic dreptul la o viata abstracta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu